Definitia iubirii

de Romeo Morari

Tu esti asemeni cupei din stravezii cristaluri
Cu incrustatii pure si unduiri usoare
Din tine pot sa soarba, in sacre ritualuri
Si gurile pagane si cele-ncepatoare.

Tu stii s-ascunzi in tine, ca intr-un tabernacol
Extazul si durerea – impreunare grava,
Cand sarutarea-ti darui se-ntampla un miracol:
Veninul pare dulce, si-ambrozia otrava!

Daca fiorii s-ar vinde undeva, i-ar da pe toti… ca sa tresari si tu cand o vezi, sa simti cum dorintele tale sunt mai presus de aparente.

Sa iti lacrimeze ochii de bucurie ca o vezi, asa cum i se intampla. Nu sunt motive fara inteles… e doar acel lucru micut care o face sa zambeasca apoi toata ziua.

-radea ca un copil, asteapta sa o remarci-

Ca niciodata, ea ar schimba totul. Niciodata nu e prea tarziu sa te gandesti cum era si cum ar putea fi. Doar inchide ochii si deruleaza momentele frumoase in minte…

-merita timpul pierdut pentru meditare, nu?-
3164_2124083fbcf42511cd280feb50d3c5e0

Da, iubitule, stiu ca m-ai ranit… Spune-mi, oare ce mai stii de noi?

-dezmat pe plaja, rasarit incandescent, batai ale inimii pe care doar timpul le poate oprii-

Noi doi si o lume intreaga in jurul nostru… avem licariri ucigatoare in priviri. Hamacul ne clatina usor… ia-ma strans in brate, nu vreau sa cad. Iti simt parfumul si ma pierd in intregime alaturi de tine.

3164_a5fabd7184be7964fdf1d5ac8e016db3Vezi tu, lumea tine cu noi. Zgomotul serilor cu certuri s-a sters permanent din mintile noastre, acum ne avem unul pe celalalt si mult timp in fata pentru a ne cunoaste.

-cat am cunoscut din tine imi place.-

Mai stii, iubitule, cand speram sa alergam pe conturul curcubeului? Acum nu mi se mai pare imposibil.

-Ne pregatim pentru calatoria noastra.-

Tot ce vreau sa stiu e ca vei fi langa mine… vei fi mereu acolo… vom scapa de lume si ne vom trai dorinta din plin.

Clepsidra va tine timpul in loc pentru ca ii place sa surprinda gesturi dragute intre doi oameni ce se iubesc. Totul va lua o intorsatura radicala ce va duce la fericirea maxima, un apogeu ce poate fi atins doar de noi.

Acum, cerul e pamantul neatins… curand poate fi propriul nostru loc de intalnire. Timpul va deveni un legamant ce va face sa fim uniti pentru multa vreme… foarta multa.

Vezi tu, iubitul meu, indoiala ta e credinta mea ce ma face sa vad dincolo de temeri tot ce ne asteapta.

-Săruturi interminabile, atingeri indraznete– vise devenite realitate in istoria trecutului-
u8HY7Yzq6nhr65ol6uNK2s9Uo1_1280

Alerg desculta pe o punte de planuri ireale dar totusi posibile. Las valurile sa ma duca departe, intr-un loc de mult asteptat. Am iubit candva si am plutit peste tot…

-pun lacat pentru o perioada la tot si ma multumesc cu ce mai am.-

Nu mai stiu ce vreau, nu mai sunt eu. Ai plecat si o data cu tine ai luat o mare parte din mine… candva o sa o vreau inapoi. Dar pana atunci… praf si pulbere.

Parfumul de vise la inceput de drum… sclipirile de mare… adierile de vant caldut… toate ma duc cu gandul la acel “noi”…

Cand am sa uit cum suna glasul tau, decat tacerea ce-mi va fi mai greu?

Clepsidra a ramas fara glas… nu mai urla cu disperare ultimele secunde ce se scurg in ritm alert… iar ei au ramas singuri. Au vrut asta?
S-au pierdut asemenea unui firicel de nisip ce dispare intr-o rafala de vant venita de nicaieri…aveau totul aproape… doar timp le mai trebuia… Ce ar fi fost sa puna nisipul in clepsidra si sa adune fiecare secunda ca fiind una de nepretuit alaturi de persoana de langa ei?
Aroma proaspata a unui rasarit de soare era un vis pentru ea… insemna o apropiere mare pentru ei, iar ei aveau sa se contopeasca intr-o singura fiinta… mirosul marii o fascina mereu si visa sa poata pasi pe apa fara sa se ude, sa alerge pe nisip si el s-o ia in brate…sa se iubeasca asa cum sunt.
sentimentele lor sunt intr-un nor de fum, iar pentru a le limpezi nu e decat un simplu pas…il va face cineva?
parfumul ei il simte si acum…e o ironie absoluta…ea- il simte langa ea desi e departe…ar fi vrut sa-i spuna sa nu plece, dar i-a fost frica… a preferat ca macar o data sa fie de acord cu el de la bun inceput…dar le este enorm de greu. Vor sa fie impreuna sau nu?
Se iubesc? Da…
Picioarele ei sunt taraite usor prin nisip noaptea, iar vantul ii clatina rochia alba…el vine din spate si intr-o fractiune de secunda totul dispare.
fumul nu se mai simtea. aroma abia daca mai exista,dar parfumul ei persista inca in mintea lui.nisipul intrase tot in clepsidra-se inghesuise, iar apa capatase noi forme si dimensiuni de neimaginat. Marea ii asteapta…impreuna.

Ce inseamna sa iubesti un om?
A iubi un om inseamna a accepta oportunitatea de a-l cunoaste cu adevarat si a te bucura de aventura explorarii si descoperirii a ceea ce se afla dincolo de mastile si protectiile pe care si le ridica fiecare fara sa realizeze ca printr-o bariera poate gresi enorm fata de el insusi.. Inseamna a-i contempla cu tandrete cele mai adanci sentimente, fricile , visele si bucuriile, suferintele si aspiratiile. Inseamna a fi capabil sa intelegi ca dincolo de scuturile si mastile sale se afla ascunsa o inima sensibila si singura, care tanjeste dupa o imbratisare calda si un zambet sincer care sa o faca sa se simta acasa. Inseamna a recunoaste plin de compasiune si respect ca dizarmonia si haosul in care uneori traieste sunt produsul propriei ignorante si inconstiente si sa realizezi ca daca uneori cauzeaza durere si suferinta este pentru ca nu a invatat inca sa cultive fericirea si uneori se simte atat de gol si lipsit de sens incat nici macar nu mai are incredere in el insusi. Inseamna a descoperi si a onora adevarata sa identitate, dincolo de aparente si superficialitati si a aprecia in mod sincer propria lui maretie ca expresie unica a Vietii.

A iubi un om inseamna a-i oferi sansa de a fi ascultat cu atentie profunda, interes si respect… a-i accepta viata fara sa incerci sa i-o modifici, ci s-o intelegi. Inseamna a-i oferi un spatiu in care sa se descopere fara frica de a fi chestionat, un spatiu in care sa se simta comfortabil pentru a-si impartasi sentimentele fara sa fie fortat sa spuna lucruri pe care le considera personale. Inseamna a recunoaste si a revela faptul ca are dreptul de a-si alege propria cale, chiar daca e diferita de a ta.

Inseamna a-i permite sa-si descopere propria realitate Interioara… singur in felul sau. Inseamna sa-l apreciezi fara conditii, fara sa-l judeci sau sa-l evaluezi negativ, fara sa-i ceri sa se schimbe pentru a se potrivi idealurilor tale si fara sa te astepti sa actioneze si sa se poarte potrivit standardelor tale. Inseamna sa-l apreciezi pentru ce este, nu pentru ce a-i vrea sa fie. Inseamna sa a-i incredere in abilitatea lui de a invata din propriile greseli si de a se ridica din nou cand cade, mai puternic si mai matur. Inseamna a-i comunica increderea in el ca fiinta umana.

A iubi un om inseamna sa ai curajul sa te expui fara aparare, sa-ti arati realitatea interioara – gol, sincer si transparent. Inseamna sa-ti descoperi propriile sentimente si vulnerabilitati. Inseamna sa-i permiti sa afle persoana care esti cu adevarat, fara sa fabrici o imagine menita sa produca o impresie favorabila. Inseamna sa-ti expui dorintele si nevoile fara sa te astepti ca el(ea) sa ti le indeplineasca.

Inseamna sa-ti exprimi gandurile si ideile fara intentia de a-l convinge ca sunt corecte. Inseamna sa te bucuri de privilegiul de a fi tu insuti fara sa ceri aprobare, astfel descoperind aspecte noi si diferite ale personalitatii tale.

Inseamna sa te bucuri de experienta de a fi impreuna, stiind ca fiecare zi este o aventura nesigura si ca maine este o intrebare fara sfarsit.

Inseamna sa traiesti fiecare clipa ca si cum ar fi ultima pe care o impartasiti unul cu altul si sa faci fiecare intalnire la fel de profunda si intensa ca prima – transformand obisnuitul intr-o creatie noua si miraculoasa.

A iubi un om inseamna sa-ti exprimi spontan iubirea prin gesturi si zambete, mangaieri ferme si delicate, imbratisari pline de viata, saruturi, folosind cuvinte simple si sincere. Inseamna sa-l faci sa stie cat de mult il apreciezi pentru ceea ce este, cat de mult ii
apreciezi pentru ceea ce este in interior, inclusiv calitatile care
ii sunt necunoscute.

A iubi un om inseamna de asemenea sa fi capabil sa-ti stabilesti propriile limite si sa ti le sustii in mod ferm. Inseamna sa te respecti, sa nu permiti altora sa treaca peste ceea ce consideri drepturile tale personale. Inseamna sa ai atata incredere in tine si
in celalalt, incat fara frica de a strica relatia, sa te simti liber sa-ti exprimi supararea fara a-l ofensa, declarand orice te supara sau te intimideaza fara insa a avea intentia de a-i rani sentimentele.
Inseamna a-i recunoaste si a-i respecta limitele, a-l aprecia fara a-l idealiza. Inseamna a impartasi si a te bucura de intelegeri si a accepta neintelegerile.

A iubi un om inseamna a trece dincolo de individualitatea lui; inseamna a-l percepe si a-l aprecia ca pe o parte a umanitatii ca intreg, ca pe o expresie a lumii, ca pe o manifestare reala a esentei intangibile numita fiinta umana, din care tu insuti
faci parte. Inseamna a recunoste prin el miracolul indescriptibil al naturii umane, care este insasi natura ta, cu toata splendoarea, dar si limitarile sale. Inseamna sa apreciezi fatetele stralucitoare ale umanitatii dar si partile intunecate.

Asadar a iubi o fiinta umana inseamna a te iubi pe tine, a te simti mandru ca esti o nota in simfonia acestei lumi.

Va fi bine indiferent de tot…

NU!
Sonetul unui tipat surd imi trezeste o parte a trecutului apropiat de care nu mai voiam sa aud. NU ma impiedicam in propriile planuri…eram o persoana organizata- totul se derula dupa un plan bine intocmit… candva aveam principiii… As vrea sa tip acum ca zalele incurcate de un esec pe punctul de a rabufni se pot descurca!
DA!
Chiar pot face asta?Acum?
Alerg de ceva timp pe franturi de speranta. Uneori ajung pe culmi casante ce-mi taie respiratia si incep sa vibrez la unison cu secundele…visez la o licarire ce are ceva in comun cu mine: teama de a nu disparea…
DA!
Acea licarire esti tu- care ai patruns in viata mea alungand orice urma patata de remuscari si nesiguranta.
NU!
Nu mai pot vorbi despre ce as vrea pentru ca stiu ca niciodata nu a fost asa cum ma asteptam…si ma amageam aiurea. Tu ai diminuat acest obicei… amintirile nereusite ramanand undeva la in trecutul in care nu ma cunosteai.
DA!
Iti multumesc!

-de ce atunci cand avem totul, nu avem nimic? De ce simtim nevoia de a trai totul la maxim? Avem temeri?… eu una sunt doar sceptica.-

a fost frumos.

Zambetul renaste pe chipul ei palid si chinuit de sentimente dintre cele mai diversificate. Simte ca nu a pierdut nimic ea. Totul ii surade, iar asta ii da puterea de care avea atata nevoie…

Se hotaraste sa exploreze cele mai ciudate lucruri si sa invete ca totul in viata este efemer si ca nici macar iubirea nu sta in loc.

Pana acum poate afirma ca stie ca nu trebuie sa se opreasca niciodata sa faca ceva ce isi doreste foarte mult… daca in momentul respectiv vrea sa intre intr-un bar plin de oameni si sa urle… asta va face. Nu mai vrea sa refuze nimic din ce ii vine prin minte.

Simte ca se schimba in fiecare zi… ca ajunge sa redescopere laturi ale personalitatii ei pe care nu si le inchipuia ca le poate avea. E uimita… si multumita. Intr-un cuvant se poate declara FERICITA cu ce are. Nu vrea sa mai spere in zadar, vrea sa fie ea si atat.

Are totul si asta datorita unor prieteni care au ajutat-o sa vada partea buna a lucrurilor… prieteni care i-au fost alaturi in ultimele luni si au invatat sa o intelegea si sa o cunoasca.

[va multumesc.]

Ce se intampla? De ce timpul alearga lasand in urma mii de amintiri conturate cu tus… ce vor ramane tintuite in fiinta mea… si a ta?

-privim noi orizonturi ce nu par a avea nimic in comun… disparem in fasii subtiri din trecut… devenind fantasmele interiorului nostru.-

Avem in fata un viitor transparent pe care noi il vedem dintr-un lacas alb… un viitor ce este aproape de suflet, dar departe inca de fiinta.

-detinem un zbor de visare tardiva… fara a recunoaste asta.-

Eu am aripi de incredere in noul “alter ego”… si alaturi de puritatea albului voi depasi momentele incuiate cu un lacat mare… mare de tot- undeva in mine…

Tu… tu ce ai? Mai privesti in urma?

-candva albastrul unor dorinte inocente ne cuprindea in intregime.-

Te mai gandesti la ce a fost?… Gata. Nu o sa mai imi dai acel tremur copilaresc care te amuza candva. Raman pentru totdeauna in mintea mea acele gesturi dragute ce m-au facut sa devin alta- o persoana care este capabila de orice pentru a obtine ceva fondat sau nu pe un capriciu… de fiecare data pentru ceva sincer.

Am invatat ca sinceritatea este frumoasa in tot amanuntul ei si ca alaturi de tine am descoperit un taram nou… unde am poposit eu. Te pastrez in mine asa cum te-am cunoscut… nu voi fragmenta nimic pentru ca tot ce suntem acum sunt consecintele acelor luni… recunoscand sau nu… putin din noi a avut de suferit o modificare… emotionala. Te privesc pe furis si ma ravasesc amintirile… tu?

-nu mai conteaza nimic… pulberea de vise ne acopera… sau ma acopera.-

A fost frumos, sincer si adevarat. Multumesc pentru tot ce ai facut pentru mine. Te iubesc si nimeni nu va putea schimba asta.

Pagina Următoare »